De pe pereți




Mă uit în gol, 
Sus pe hol 
La pereții 
Albi ca nămeții 
Ce-mi îngrădesc privirea 
Ce-mi împotmolesc gândirea 
Asta era în fiecare noapte
Parcă aud de afara șoapte 
Parca aud strigăte și suspine 
Voci adânci, străine 
Vântul in geam mai bate 
Zorii zilei sa se arate 
Dar nicio urma de lumină 
Parcă noaptea mă elimină 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Țara lu pește #7: Reguli de etichetă din Tren

Tristitia (Poem 6)

De ce iubesc oamenii câinii